duminică, mai 24, 2009
Sperante-n noapte
Si uite, sesiunea iar a reinceput. O luam de la capat?
"Hai, e usor!"
"Dar e acelasi lucru!"
NU! Orice clipa este unica. Speranta va muri ultima.
Ty, unde te-ai ascuns ?
Sper sa nu ramana o intrebare in bataia vantului. Unde esti ?
Strig disperata, dar nimeni nu are raspuns, nici macar o soapta pentru mine.
Este noapte, este timpul vesniciei. Marita Luna, dupa nori se ascunde.
Stele indraznesc a licari, dar vantul le ascunde. Norii sunt complici.
joi, aprilie 23, 2009
Glas fara ganduri
Lumea se schimba in nesfarsit. De as putea schimba o particica numai pentru mine, Dumnezeu nu m-ar lasa, de as dori sa schimb doar toata Lumea, Dumnezeu m-ar impiedica.
Promovam si eliberam noi idei si noi lipsuri.
Solutiile nu sunt pentru a le vedea si acestea vin in viata de zi cu zi.
Tot mai multe lucruri amagitoare apar la fiecare pas care il facem si ne gandim de n-ar fi mai bine sa facem tot 2 pasi inapoi, dar in orice directie, lumea este aceeasi si aceleasi lovituri le ai in fiecare calcare.
joi, ianuarie 29, 2009
vineri, ianuarie 23, 2009
O FATA SUB ZAPADA
Inca iarna este cruda si rea
Are zero productie de nea
Fetele vor zapada sau omat
Si spalate de catre un baiet.
Dar acu nu mai e la moda,
Ci un copac, ii da cu zapada
Trebuie dusa doar la un loc
Cineva dupa pom face boc.
Asa se face un om de zapada
O fata mai bine zis, de omat
Gluma hibernala e cam dura
Noroc ca e si un lac inghetat
Ca are loc, sa i se dea un baiet
Ce nu stie a fi suficient de atent
Asa ca situatia rapid s-a egalat
Si doua saptamani la pat au stat.
La spital stranutau tot timpul
Ambii aveau parul blond si lung
Au crezut ca surori sunt,
Asa parintii lor s-au incuscrit.
Noul Luceafar.
duminică, ianuarie 18, 2009
Îngeraş cu tolbă şi săgeţi ....
In haosul diurn al vietii
Am vazut ca timpu-i scurt
Din primul ceas al diminetii
Pana seara nimic n-am facut
Timpul trece si aduna anii
Te trezesti singur la o varsta
Cauti, insa toate au cusururi
Vrei sa fie si tanara si casta
Cupidon nu te mai poate ajuta
Doar intalnirea de gradul trei
Este emisiuna la radio de vrei
Te prezinti si apoi te cauta ea.
Unde ai gresit nu-ti dai seama,
Scoala ai, chiar si specializare
Dar singur se cheama ca esti
De societate, ce mai, te feresti
Il certi pe Cupidon ca-i inactiv
El zice ca trebuia sa-l chemi
Si ca sa-ti faca pe plac el trage.
Trei fete cu sageata strapunge
In final ele raman nemaritate
Iar tu aduni si scazi la defecte
Dar este bine ca te tine ocupat
Caci asa te mai dai jos din pat.
joi, ianuarie 15, 2009
Reply....
În schimb, pe locuri ale vechilor războaie am călcat.
Dacă am avut un vis, de curând, unul singur a fost
Un bărbat în smochin negru, din zori pân'seară
La mine, ochii îi lucrau.
De ştiut în mintea , de nu, în inima lui ce-mi pregătea
În vis l-am invitat, de multe ori m-a refuzat.
Încă un război de terminat.
Poezie tânără
Fata tânără
Dacă nu răzbim
Să nu ne grăbim
Nu trebuie să dovedim
Noi ştim că ne iubim
Aşa glăsuia fata
Ce în somn s-arata
Era un pic firavă
Dar dragă îmi era
Avea doar o rochie
Şi nişte pantofi
Păru-i cu zulufi
Şi un cordon la brâu
De sufla vântul
Pe sus o ducea
Astă era doar gândul
Căci vântul nu o clintea
Eram prea sobru îmbrăcat
Şi ea de braţ mă lua
Îmi era ruşine cu ea
Dar mă ducea unde vroia
Singurul lucru pozitiv
Că m-am trezit la timp
Şi în visul anterior
M-am trezit, dar după…
Înţeleg că evoluez
Şi nu mai bravez
Sper ca în noul vis
Imediat să mă trezesc.
Voi depune eforturi
De elevare pe orice plan
Nu vreau ca raii cu amintirile
Sa-mi strice rugaciunile.
Acest fapt este desigur
Lucrătura de la cei răi
Mintea o întunecă în vis
Cu amintiri de plăceri.
duminică, ianuarie 04, 2009
Sfat înţelept
FRAMANTARI SPIRITUALE
În firavu-i trup se chinuie să-ndese atâta iubire încât o viaţă să o ţină
Dar ce facem dacă iubirea este dată de Dumnezeu cu puţină măsură
Aşa cum în organism sunt enzimele cu număr fix, de le pierzi, adio
Şi multe altele, ca vitaminele hidrosolubile, etc., aşa este în natură
Dar mai uimeşte şi capacitatea de adaptare la noua situaţie ce apare
Şi de creezi posibilitatea să fie adăugat ceva artificial, viaţa continuă
La iubire, care este un sentiment, o afecţiune a inimii, sufletul moare
Cu ce o poţi înlocui ca să fie de suflet acceptată decât cu iubire nouă
Acum apar problemele, şi aici e o formă de raţiune numită respingere
Se va menţine şi va fi căutat vechiul sentiment oriunde în astă lume,
Iar energia se ia din însăşi acest sentiment, astfel va arde şi se termină
În acel moment de nu conştientizezi, pe bolta nopţii apare o nouă stea.
Detaşarea de iubirea fizică şi acceptul iubirii spirituale este calea bună
Doar Liberul Arbitru poate decide ce cale va urma şi persoana noastră
Dar sunt şi alte cazuri cu adevarata iubire concepută pe altă structură
Doar adăugată este iubirea fizica, cu rol de procreare, în rest cu măsură
Iubirea spirituală este Divină, este cea care-ţi umple viaţa, este veşnică
Nu aduce durere şi nu fuge, nu dispare şi nu răneşte, fericire doar aduce
Iar de iubeşti cu mare înfocare şi rasplata-i pe măsură chiar în astă viaţă
Comparaţie nu poţi face, este greu să accepţi realitatea dar nu şi imposibil.
Tudoran Constantin.
miercuri, decembrie 31, 2008
Tu auzi Roseline?
Amintirile Luceafarului
Iar Hipryon se destainuie
Amintirile mele incep sa iasa prin lumina
Si incet ma invaluesc in dulcea lor visare
Dar nu le voi retrai, totul e fara intoarcere
Drumul meu ii drept, asa fi-va sa ramana
Da, mi-aduc aminte de povestea de iubire
Eram purtat de amor pe o raza de lumina
Parca nu era Deliah Roseline ci Catalina
Totusi ea era, coboram in clipe de desfatare
Mai stiu ca iubea cu mare intensitate si dor
Si intrecea pe Catalina lui Eminovici de sti
Ea era azboinica ce tu acum o aperi de amor
Stiu ca de ea si de iubire trebuie sa te feresti
Spre al binelui destin o prea maresc in slava
Si doresc ca razboinicul ei sa-i fie pe masura
Dazamagirea sa fie infranta in lupta dreapta
Si viata sa aduca pentru ea binele in fapta.
Cred ca inteleg, tu ii sti destinul si o aperi
Si ii lauzi sufletul pur ca draga sa-i fie lui
Ca in povestile cu iubiri desarte sa nu cada
Cum faci ca doar pe cel razboinic sa-l vada
Sper sa sti odata si tu ca destinul si-l face ea
Nu stiu ce va fi in amanunt si cine-i alesul
Poate fi un dur ca si ea, sau chiar papa-lapte
Deliah stie ce gandeste si ce calitati ii doreste
Meriti sa sti Luceafar ce luminezi din iubire
Si caldura degaji cu multa bunatate ca stea va fi
Alaturi de noi in drumul infinitului, alaturi de Ty
Ce avea si el datoria de onoare vesnic de a o pazi.
Ty
luni, decembrie 29, 2008
Sfadă în Cer
Luceafărul versus Hyperion
Slăvite Hyperion ce de milenii brăzdezi depărtările
Marginile lui sunt pentru tine hotare între veşnicii
Admir tinereţea alergării ce odihnă nu cunoaşte
Despre scurgerea anilor ce se adună nu vrei a şti
Vroiam să te întreb cine-i Deliah Roseline, o eroină
Un murmur se aude în ceruri, cică ar fi războinica
Şi nu-i bine să-i atragi atenţia că te schimbă în stea
N-am ştiut de Fieni, ce face acolo, căt e de puternică
Discuţi cu ea liber, dar am văzut că te opreşti din mers
Mulţi înteleg vorbele tale, acum le ştim toţi din univers
De ce-i dezvălui destinul, îi forţezi oare Liberul Arbitru
Te ştiu înţelept şi vreau a-mi explica de ce nu eşti neutru
Tinere Luceafăr al căilor de lumina, de mult mă uimeşti
Cu sinceritatea şi voinţa de a fi perfect, uiţi însă un lucru
Când iubirea-i neîmplinită, nu sunt stăvile nici pe Pământ
Dar nici aice, iar ei veşnic statut de războinică i s-a hărăzit
Era să fie pierdută în iubire după un strălucitor cavaler,
Nu-ţi aminteşti, ce aproape era să devină o veşnică stea
I-am salvat, dar ei un viitor strălucitor i-am predestinat
Însă ea hotăreşte cât poate înţelege dacă efortul a meritat
Ceva din anii ce-au trecut poate îţi aminteşte a fi cunoscut
Acum eşti un nobil cavaler ce nu te vei cobora pe Pamant
Fata este sub veşnica mea protecţie cu respect şi te conjur
A-ţi vedea de drum, căci Deliah are sufletul cel mai pur.
Cred că am recepţionat cea mai mare parte din discutie.
Ty.
duminică, decembrie 28, 2008
Răspuns de la Hyperion...
Hyperion din drumu-i iti raspunde…
Slăvită fi-ve-i prin a durerilor încercări ce sufletu-l purifică
Nici când lacrimile nu dor dar simţi din plin mesajul lor
Tu ai un destin şi acela-i mai mare decât timpul celest
In astă lume ai o parte din el iar restu-i destinat in viitor
Încearcă să trăieşti la maxim şi atunci durerile vor ceda
Bucurii multe printre dureri vei avea, aşa este soarta ta,
Simţi că esti aleasa destinului ce-n astă lume-i suferinţa
Bucurii puţine se arată, dar şi momente de biruinţă.
Platoşa, şi sabia îţi vor fi mai la-ndemână decât hainele
Sau chiar decât podoabele, asta cred că şti, deşi e greu
Să fi aleasă războinică deşi după iubire tânjeşti mereu
Dar stelele şi marii aştrii ţi-au ursit de mică vremurile
Poate sufletul tău este cel mai frumos şi mai luminos
Dar în balanta ce vrei a pune, decât o viaţă de durere
Elevarea este marele succes şi trebuie acum să înţelegi
Căci viaţa nouă se naşte dintr-un drum greu şi dureros
Din primele încercări ale tale sufletul a biruit tot mereu
Desigur că şi atenţionată ai fost şi astrii doar te iubesc
Va fi multa durere, dar cu măsură, ştiu că este greu
Dar putem înlocui loviturile vieţii cu suferinţele iubirii.
În zorile Noului An ursita poate fi schimbată mai uşor,
Dar un lucru e clar, elevare fără greutate nu poate fi
Alege de vrei să fi răsfaţată de iubire, şi suferi de dor
Sau destinul de luptătoare îţi dă mai multe satisfacţii.
Transmisie redată fidel de Ty.
Şi încă o mică bucurie ...
. . .
Prin cuvinte să o transpun, fără să fie nevoie de lacrimi?
Să mă pot elibera doar mişcând degetele pe tastatură,
Căci tot suntem în epoca modernă.
Să mă pot rupe de realitatea din lacrimi şi în lumea
Noua lume să mă transpun ?
Cu cât încerc să cedez scutul de Războinică altcuiva,
Altcuiva care are nevoie de el, să devind Doamnă, să am personalitatea mea,
Cu atât mai multe lovituri, dar trainice lovituri primesc.
Şi atât de sângeroase.
Sunt făcută să fiu toată viaţa Războinică ?
Hyperion, Mărite ... Din aste cătuşe, libertate mi-ai promis.
Ce mai am de înfăptuit? Rogu-te... Hyperion.
Nu-mi promite ce nu-mi poţi oferi. Mi-ai promis...
Înainte de An Nou, dă-mi ultima decizie.
Ultimele lovituri, dar lasă-mi An Nou, fericire.
sâmbătă, decembrie 27, 2008
O mare bucurie din partea lui Titi
LUMINA
O brav popor,
Dacia ti-e tara ,
Muntii te cheama
Cu dragoste si dor.
Din vremuri vechi ce tin de milenii
Cand toti din jur se inchinau la zei
Unii din ei pe cai navaleau din Asia .
Poporul din Dacia se-nchina lui
Dumnezeu.
O brav popor,
Dacia ti-e tara ,
Muntii te cheama
Cu dragoste si dor.
Vremuri multe de atunci au trecut
Si multi au vrut sa sa ne dezbine.
Dar cu Stefan cel Mare si Sfant
Poporul din Dacia se-nchina lui
Dumnezeu.
O brav popor,
Dacia ti-e tara ,
Muntii te cheama
Cu dragoste si dor.
Poporul nu avea teama de turci
Tara era aparata, chiar si Europa
Caci altfel astazi in vest erau altii.
Poporul din Dacia se-nchina lui
Dumnezeu.
O brav popor,
Dacia ti-e tara ,
Muntii te cheama
Cu dragoste si dor.
Europa a trecut la crestinism
Am adoptat usor Sfanta Treime
Eram deja plini de credinta
Poporul din Dacia se-nchina
Lui Dumnezeu, Isus Hristos si Sfantul Duh.
O brav popor,
Dacia ti-e tara
Ai un tinut sacru
Primesti Lumina de la
Dumnezeu, Isus Hristos si Sfantul Duh.
O brav popor,
Dacia ti-e tara ,
Muntii te cheama
Cu dragoste si dor.
Misiunea ta nobila este
Dacia ne-a fost mereu draga
Tara trebuie sa fie intrega
Caci asa vrea Dumnezeu
O brav popor,
Dacia ti-e tara ,
Muntii te cheama
Cu dragoste si dor.
Tudoran Constantin.
Cu promisiunea sa-l ajut, cu cea mai mare placere!
Gânduri ... Vise. Amintiri. De la Bunul Meu Ty
Am vrut sa vad de mai recunosti cand astrele canta.
A lor vibratie de iubire modeleaza un tip de mister
Ce nici odata nu va da in vileag cine-i primul pe lista
Sufletelor pierdute intr-o iubire imposibila, dar cu fler.
Au cedat multi la asa timp lung, si vesnicia s-a speriat
Unul singur vede-n asteptare un fel de joc de castigat
Nici el nu vede finalul fericit, da asta-I marea modelare
Gandind la iubirea lui altfel o numeste, o transformare
Asa se explica de ce chiar in judecata retrospectiva a lui
Nu a reusit sub nici un chip sa vada de-l asteapta raiul
Desi incredere avea, se-n doia ca si fata tot pe el il vroia
Simtea ca transformarea nu-l cuprinde si pe el, ca-l evita.
Pe masura ce timpul nu statea, dar nici pace nu-i dadea
Se gandi sa emita un gand in viitor, un fel de precognitie
Incerca de cateva ori, dar rezultatele erau desigur incerte
Nu stia sa se debaraseze de gandurile de frica si de teama
Dar intr-o zi de toamna, blanda, la usa lui primavara sosi
Era iubita lui, ce nu se multumea cu gandirea lui confuza
Nu vroia sa se dadea batuta, stia ca o iubeste si este iubit
Si pe data bratele lor rezolvara ce mintea nu stia. Iubirea.
Razboinica Deliah Roseline,
Desi-i ajun de Craciun si colindatorii vin in valuri, valuri
Gandul meu zboara in ale nebanuitelor departari din ceruri
Cautand ceva ce nu pot deslusi caci neincatusat pare a fi
Si nu vrea ca sa pot intelege, cautarea asta pare fara lege.
Un gand imi trecu acum si ma infioara, dar nu se poate asa
Caci steaua aceea nu mai e, cum sa fuga cineva dupa ea
Sa-i vada lumina cu mesajul ce-l duce pe a cerului intindere
Dar gandul cu viteza-i nebanuita vede nasterea Domnului.
Lumile si cerurile vad acum ca Pamantul crestin sa fie a ales
Mesajul este purtat tot mai departe, gandul meu l-a inteles
Revin in fire, vad ca sunt fericit, un moment, o mica durata
Atat a fost, si colindatorii imi canta O ce veste minunata.
Pe drumul de intors in cale sunt intampinat de bun sosit
De nimeni alta decat de dura razboinica ce apara iubirea
Ce a ales un moment sa fie in a iubirii patima incatusare
Isi permite ca in viteza de mers e fara trup si-i doar fire
Nu uita sa fie tandra si de Craciun incearca sa fie buna
Dar de ii spui vorbe ce de amor amintesc esti terminat
Gandul tau devine fulger si apoi bolid ce cade pe pamant
Si-ii sporeste greutatea cu doua fire de nisip risipte-n vant.
Ty,
miercuri, decembrie 24, 2008
În Ajun de Crăciun...
În Seara de Ajun, toţi copii se adun şi ascultă cu folos... Ce se spune de Hristos.
Moşul ascultă liniştit tot Anul. La copilaşii cuminţi va veni...
Vise plăcute vă doresc, Raiul pentru voi toţi să se deschidă.
O petrecere cât mai plină de căldură alături de cei dragi!
Deliah Roseline - Lidiad - David Lidia Ileana
sâmbătă, decembrie 20, 2008
Multumesc
Te pup si cu cele mai mare respecte, iti doresc ultimele 2 saptamani din Decembrie cat mai frumoase!
A ta, Deliah Roseline.
vineri, decembrie 19, 2008
Stres ... de Bucuresti
Doar sa zicem ca viata nu este intocmai asa cum ne-o dorim, dar munci la ea ca sa reusim macar franturi din ceea ce dorim. Sarbatorile sunt aproape si simt piritul Craciunului si tot mai pot simti mirosul dulce al bradului, asa de proaspat, dar atat de dulce in sufletul meu.
Plecarea din Bucuresti nu mai poate fi amanata. Imi doresc sa ajung acasa, unde stiu ca mi se poarta de grija si nu gasesc interese. Practic, aceste lucruri definesc termenul acasa in era moderna : grija, iubirea si fara interese din partea nimanui.
Este Bucuresti, capitala rece. Degeaba e impodobita, degeaba se intrec toti sa o faca mai frumoasa.... smecheria si banii tuturor. Desi suntem in criza.
O mica definitie....
Stres sau stress reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forţă, solicitare, tensiune.
sâmbătă, decembrie 13, 2008
Ploaie de sâmbătă
Ca un om normal ce sunt, ploaia trebuia să mă facă să rămân acasă, să savurez un ceai fierbinte şi să-mi pun o pătură groasă pe umeri, dar drumurile m-au chemat pentru că au vrut să le trec aşa cum sunt ele acum - pline de noroi - oare pentru a le cunoaşte suferinţa ?
Bucureşti-ul pe timp de ploaie nu poate prezenta nimic fantastic. Cel puţin, nu pe un mini-viscol ploios.
Vântul nu pare deloc prietenos când îl înfrunţi şi mergi împotriva lui, în schimb, dându-ţi sentimentul că cea mai bună soluţie este să te întorci pe unde ai venit, dar, din spate, pare să te ajute, să te îndrume în Timp, în aşa fel, încât poţi uita unde vrei să ajungi.
Nu prea i-am putut observa pe cei din jur, mantaua ploioasă ne-a rătăcit privirile.
joi, decembrie 04, 2008
Paşi de om
Omul decis are pasul blând şi privirea luminoasă.
Omul indecis are pasul zburator, veşnica frică întipărită pe faţă.
Pasul corect ţine de apăsarea cu care se face. Puterea exercitată de acest pas se resimte în ecouri în ochii celorlalţi care-şi doresc acest lucru.
Multă muncă pentru el.
Cei dintre... sunt ceva mai deosebiţi. Acum sunt luminoşi, clipa următoare sunt disperaţi.
Dorim să fim ceva?
luni, decembrie 01, 2008
Marşul ROZ
SUNT FEMEIE!
"1 din 8 femei risca sa fie diagnosticata cu cancer la san. Descoperit la timp, cancerul la san poate fi tratat.
Avon Romania organizeaza in fiecare an, in Bucuresti si in tara, pe 1 Octombrie - Ziua Internationala de Lupta Impotriva Cancerului la San, "Marsul Roz" al carui scop este atragerea atentiei opinie publice privind riscurile si masurile de preventie in cazul cancerului la san. Anul acesta, "Marsul Roz" este parte integranta a campaniei educative "1 din 8" care se va desfasura in perioada septembrie - octombrie 2006 la nivel national, fiind campania cu cea mai mare anvergura si acoperire initiata de Avon Romania pana acum. Aceasta campanie educativa pledeaza in favoarea diagnosticarii la timp a cancerui la san si a responsabilitatii privind grija pentru propria persoana, pornind de la faptul binecunoscut ca aceasta boala necrutatoare afecteaza nu numai femeia ci si familia si comunitatea in care traieste, prin consecintele sale.
Descoperit la timp, cancerul la san poate fi tratat. Ajuta-ne sa transmitem acest mesaj, ajuta-ne sa salvam vieti."