luni, martie 31, 2008

Gustarea din poemele iubirii,
incurajand un spirit al sensibilitatii
nefacandu-se in libera voie,
zi-mi al meu intai iubit de veghe, zi-mi !

m-am debarasat de acest container,
"corp uman" se cheama,
durerea nu apare, o visez dar nu o parasesc
in vise dulci, lin mi-apari a ma chema
dar inapoi trebuie sa revin, in container.

smoala grea a noptii se lasa
in sufletul meu,
iubirea se stinge usor
ochii-mi cauta privirea ta
linistea imi arata ca in alte tale vise dormi usor.
nu pot decat soapte calde sa-ti soptesc,
dimineata ne va gasi pe un alb nor de lapte
cu un mic-dejun a la amore copilaresc
in dulcea e alinarea razelor de soare.


Noapte buna !

Din Infinit


Aduc laude Zeului,
Ofrande pentru intelegere,
Drept recunoastere,
Ii readuc cuvinte intelegerii,
Cuvinte uitate, blande
Logic aspre, in marea de sange.

Martira a Plangerii,
Sclava a Binelui
Plangerile nu mi le pot depune
Altele, straine imi sunt picurate in urechi
Lipsa lor imi provoaca moarte,
Viata pierde in fata Monotoniei.

Gramezi de cuvinte,
Nemasurate vorbe,
Triste ganduri
Toate imi revin mie,
Toate se preling in urechile mele,
Dar mai pot schimba ... orice ?
Verbul "a da" nu a fost in zadar
Zeul a ascultat a sclavei dorinta
A dat in lume un om,
Sclav al cautarii frumosului,
Fiind dorinta lui cea care va
Naste o noua scriitoare fara a fi in zadar.